Salina PRaid - Harghita

Asezare si istoric

Salina Praid din localitatea cu acelaşi nume, pe valea pârâului Corund, se află în zona centrală a României, în partea estică a Transilvaniei, în bazinul Praid, denumit “Ţinutul Sării” după cum a fost consemnat într-un document din secolul al XVIII-lea.

Principala atracţie a zonei este salina, a cărei istorie de început datează de pe vremea romanilor, aceasta aparţinând unui areal caracterizat printr-un cadru natural pitoresc, cu obiective turistice cu regim protectiv, precum Muntele de sare de la Praid şi Lacul Ursu de la Sovata.

Valoarea turistică a zonei este completată de centrul de ceramică de la Corund, staţiunea balneoclimaterică Sovata, renumitul eveniment de la Praid, Festivalul sarmalelor şi numeroase monumente cultural-istorice cu caracter religios. Toate aceste elemente constituie importante puncte de atracţie turistică care dau valoare zonei.

Istoria Salinei Praid datează încă din epoca romană, zăcământul de sare constituind unul din cele mai mari masive de sare gemă din Europa, corpul de sare având o formă uşor eliptică, cu diametrele de: 1,2 km respectiv 1,4 km şi o adâncime de 2700 m.

În documentele scrise sunt menţionate patru excavaţii de suprafaţă „tip amfiteatru”, precum şi cărămizi cu inscripţia „LVM” (Legio V. Macedonica), excavaţiile părăsite de romani fiind continuate apoi de avari, iar mai târziu de bulgari. Despre existenţa extragerii sării în Transilvania, au relatat cercetaşii comandantului ungurilor (Tohotom) în drumul lor spre bazinul Carpatic.

Dr. Schmidt Elegius Robert, în lucrarea intitulată „Studiul zăcămintelor de sare din Transilvania”, face referire la prima atestare documentară despre mineritul din Praid, acesta fiind o scrisoare a regelui maghiar Andras al III-lea din anul 1291, cu privire la drepturile regale asupra salinelor, reieşind faptul că mina funcţionează încă din anii 1200.

Încă din anul 1405, regele Luxemburgi Zsigmond a interzis, ca marii proprietari de pământ, să deschidă ocne de sare pe pământurile lor. Regele maghiar Endre al II-lea a proclamat legea, conform căreia secuii şi saşii se pot aproviziona cu sare din mina Praid, de trei ori pe an.

În partea de sud-vest a Dealului Sării, în anul 1762 s-a deschis mina Jozsef (Iosif), exploatarea subterană a sării fiind efectuată sub conducerea inginerului austriac Frendl Aladar. În acea perioadă sarea extrasă era legată în piele de bivoli şi trasă la suprafaţă de crivacul cu cai.

În anul 1787, sarea din Praid devine proprietatea trezoreriei din Viena, an în care este implementat mineritul sistematic. Din ocna clopot a minei Jozsef, s-au deshis două camere laterale, minele Karoly şi Ferdinand, acestea având de asemenea forma de clopot. Adâncimea lor totală, împreună cu puţul de extracţie, a devenit 66 m.

În anul 1861, conform celor menţionate de către Orban Balazs, sarea de la Praid a fost folosită de întreaga zonă, locuită de secui şi saşi.

Una din cele mai mari cavităţi artificiale subterane din zilele noastre o constituie mina Parhuzamos (Paralela), deschisă în anul 1864, lângă mina Jozsef.

În anul 1898 a apărut ideea deschiderii unei mine-rezervă, în partea de nord-est a Dealului Sării, începând astfel lucrările la galeria de cercetare Erzsebet (Elisabeta).

Tradiţionala metodă de exploatare maghiară a fost înlocuită, în anul 1945, cu metoda de exploatare prin explozie. Doi ani mai târziu, a fost deschisă mina Dozsa Gyorgy (Gh. Doja), denumită după marele conducător secui al răscoalei ţăranilor din 1514.

În acea perioadă, transportul sării se realiza cu ajutorul unui crivac cu cai, mai târziu însă, trasportul la suprafaţă se efectua prin puţul Gh. Doja şi pe cale ferată (îngustă), iar după anii ‘70, sarea se transporta cu ajutorul unor autobasculante de 16 tone.

În anul 1978, la 40 m adâncime sub minele vechi, au fost deschise orizonturile noi, a căror exploatare a început în anul 1980. Aici camerele au lăţimea de 20m, înălţimea de 12m şi lungimea de mai multe sute de metri, cel mai adânc orizont subteran aflându-se la 320 m adâncime. În anul 1991 au început lucrările de deschidere a unui sector minier nou (sectorul Telegdy), care se exploatează din anul 1994. Metoda de exploatare în mina Telegdy, este cu „camere mici şi pilieri pătraţi” – metoda Canadiană – având lăţimea 16 m, înălţimea de 8m şi pilieri pătraţi (14 m x 14 m), planseul dintre orizonturi fiind de 8 m grosime.

BAZA TURISTICA

În centrul Praidului se află răscrucea de drumuri prin care se poate ajunge spre nord, peste pasul Bucin, în Gheorgheni, iar spre sud-est prin Corund, în Odorheiu-Secuiesc. Bazinul Praidului este delimitat dinspre nord, est şi sud-est de Munţii Gurghiului şi din partea sud-vestică de platoul Siclod prin versantul Harom. Principala atracţie a zonei este salina a cărei istorie de început datează de pe vremea romanilor.

Acces şi microclimat

În galeriile exploatate, cu volume gigantice de zeci şi sute de metri cubi, microclimatul este stabil, caracterizat prin temperatura constantă de cca.12ºC, umiditatea aerului de cca.50% şi cu aerosoli salini cu efecte terapeutice.

Strand cu apa sarata

Lângă Salina Praid a fost redeschis din 2014, dupa realizarea unei investitii de 1,5 mil Euro, ştrandul cu apă sărată modernizat si extins.

Ştrandul, deschis pe toata perioada sezonului cald, are 3 bazine cu apa sarata, punct sanitar, restaurant cu autoservire, trei baruri din care unul in bazinul principal, magazin cu articole de plaja si suveniruri.

Dotari şi activităţi interioare

Sălile din subteran sunt dotate cu sistem de iluminat, terenuri de joacă pentru copii, restaurant, bufet, mese de biliard, terenuri de sport, bănci pentru odihnă, capelă ecumeinică, toate acestea având rolul de a oferi un mod cât mai plăcut pentru petrecerea timpului.

Baza de agrement este amenajată la „Orizontul 50”, care se află la o adâncime de 120 m. Temperatura medie anuală din subteran este de 16 grade Celsius.

Odata ajunşi la nivelul Bazei de agrement, vă puteţi bucura de prezenţa tuturor dotărilor specifice unui mic oraș subteran: terenuri de joacă pentru copii, spaţii de creaţie şi agrement, locuri de odihnă și relaxare, capelă ecumenică, magazin de suveniruri cu produse din sare, cafeneaua „Cafea la sare by Salrom”, toate acestea având menirea de a oferi clipe plăcute într-un mediu inedit. Pe traseul de ieşire din Baza de agrement la „Orizontul 60” găsiţi zona de vizitare Panorama Belvedere „Mina Iosif”. Tot la acest nivel puteţi face o degustare de vinuri şi puteţi servi masa bucurându-vă de un meniu variat de produse preparate în restaurantul propriu.

Mina turistică

Arta în subteran – Cu ocazia taberelor de creaţie artistică organizate, salina se îmbogăţeşte în fiecare an cu lucrările sculptorilor şi pictorilor.

Capela ecumenică – amenajată într-una din camerele salinei, este unicat în Europa şi dă o nouă dimensiune a modului de folosire a acestor cavităţi de către om şi pentru om. Hramul acestei capele ecumenice este Sfântul Ioan de Nepomuk, a cărui statuie sculptată în sare a fost amplasată în interiorul capelei. Tot în sare este sculptat altarul, având baza triunghiulară, care simbolizează Sfânta Treime.

Capela a fost sfinţită în anul 1993, de către preoţi a trei culte, ortodox, romano-catolic şi reformat, ceea ce demonstrează cât se poate de elocvent existenţa unei căi sigure de conciliere etnică şi confesională. În capelă sunt două statui din secolul al XVIII-lea, Sfânta Fecioară cu Pruncul şi Sfântul Anton, iar cele şase vitralii luminate creează efectul de lumină naturală

Muzeul – Bogat în cristale de sare, instrumente şi unelte folosite în exploatarea şi transportul sării şi în obiecte de artă populară, constituie un punct de atracţie pentru numeroşii vizitatori ai salinei.

Galeria vinurilor – cuprinde o selecţie din 25 viniculturi din 6 ţări europene, însumând 275 feluri de vin.

La solicitarea oaspeţilor se pregătesc platouri reci, degustarea a altor 50 de soiuri de vin, oaspeţii având posibilitatea de a cumpăra aceste vinuri, precum şi curs de iniţiere în cultura vinului. Efectele produse prin spaţiul din salină, lumină şi sunet împreună cu aceste vinuri minunate oferă momente de neuitat pentru fiecare vizitator.

Alte obiective şi atracţii turistice

Valoarea turistică a zonei este completată de o serie de obiective în apropierea Salinei Praid: Muntele de sare de la Praid, Lacul Ursu de la Sovata, centrul de ceramică de la Corund şi staţiunea balneo-climaterică Sovata.

De asemenea, această zonă pitorească, oferă turiştilor ocazia de a participa la nenumărate evenimente: renumitul eveniment de la Praid – Festivalul Sarmalelor, Balul Strugurilor, Zilele Tineretului, Întâlnirea Motocicliştilor, Festivalul Narciselor, Sărbătoarea Păunului, Ziua celor 1000 de secuience, Târg de ceramică, Festival Muzical, Festivalul Berii, Jocurile Iernii, Târg de Sf. Ana, Festival de dansuri populare, Târg de Sf. Iosif, Târg de Sf. Lazăr, Târg de Sf. Tereza şi multe altele.